STATUTUL
PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL


Aprobat la Congresul Extraordinar din 5 martie 2010


CAPITOLUL I - DISPOZIȚII GENERALE
CAPITOLUL II - OBIECTIVELE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL
CAPITOLUL III - MEMBRII PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL
CAPITOLUL IV - ORGANIZAREA PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL - DISPOZIȚII GENERALE
CAPITOLUL V - STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVEL LOCAL COMUNĂ, ORAȘ ȘI MUNICIPIU
CAPITOLUL VI - STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVELUL FILIALELOR TERITORIALE
CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA LA NIVEL NAȚIONAL
CAPITOLUL VIII - ALTE STRUCTURI LA NIVELUL NAȚIONAL
CAPITOLUL IX - PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID
CAPITOLUL X - PATRIMONIUL ȘI FONDURILE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL
CAPITOLUL XI - ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII
CAPITOLUL XII - DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE


CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

top

Articolul 1

Partidul Național Liberal este persoană juridică de drept public și își desfășoară activitatea în conformitate cu normele Constituției, ale legislației în materie și ale prevederilor prezentului Statut.

Articolul 2

  1. Denumirea integrală a partidului este Partidul Național Liberal iar denumirea prescurtată este PNL.
  2. Semnul permanent al partidului este săgeata înscrisă în pătrat sub care se află prescurtarea PNL.
  3. Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent.
  4. Culorile partidului sunt albastru și galben. Drapelul partidului este galben, în centru fiind plasat semnul permanent.
  5. Reprezentarea grafică a semnului permanent este parte integrantă a prezentului Statut. (Anexa 1)
  6. Delegația Permanentă poate modifica, între Congrese, semnul permanent și semnul electoral, în condițiile legii.
  7. Delegația Permanentă poate modifica, între Congrese, culorile și drapelul partidului.

Articolul 3

  1. Sediul Central al Partidului Național Liberal este în București, bulevardul Aviatorilor, numărul 86, Sectorul 1.
  2. Adresa Sediului Central poate fi schimbată numai prin hotărârea Delegației Permanente.

Articolul 4

  1. Statutul Partidului Național Liberal conține ansamblul de principii, norme și prevederi prin care se determină obiectivele, structura și modul de acțiune și organizare ale partidului.
  2. Regulamentul de aplicare al Statutului, care conține dispoziții și proceduri organizatorice și de alegeri în partid, ca și Codul Etic al partidului și celelalte regulamente de organizare și funcționare ale structurilor constituie conform statutului, se adoptă și se modifică de către Consiliul Național Executiv.
  3. Prevederile Statutului, ale Codul Etic al partidului și ale celorlalte regulamente de organizare și funcționare ale structurilor constituie conform statutului, sunt obligatorii pentru toate organizațiile și pentru toți membrii partidului.

CAPITOLUL II
OBIECTIVELE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

top

Articolul 5

  1. Partidul Național Liberal promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și consolidarea sistemului democratic și a securității naționale, apărarea drepturilor omului și ale familiei, protecția, garantarea, consolidarea și extinderea proprietății private, schimbul de valori economice și culturale, accesul liber și egal la educație.
  2. În activitatea sa, Partidul Național Liberal urmărește numai obiective politice.

Articolul 6

  1. Partidul Național Liberal este un partid liberal, membru al Partidului Liberal, Democrat și Reformator European și al Internaționalei Liberale. Partidul Național Liberal își asumă istoria și tradiția sa, reprezentarea ideilor și valorilor liberale, civice și ale dreptei democratice românești.
  2. În conformitate cu Programul său politic, Partidul Național Liberal își propune, conform principiului tradițional "Prin noi înșine", precum și valorilor democrației liberale și ale capitalismului, următoarele obiective politice prioritare:
    • garantarea, promovarea și respectarea demnității omului, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;
    • aplicarea legii și a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic și al asigurării coeziunii economice și sociale;
    • promovarea și asigurarea separației puterilor în stat;
    • respectarea și asigurarea suveranității naționale, a independenței, unității și integrității României;
    • garantarea proprietății private;
    • restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietății publice;
    • stimularea inițiativei private cu respectarea regulilor de concurență;
    • eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulație a capitalurilor, a serviciilor, a produselor și a persoanelor;
    • reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie și pe respectarea principiului subsidiarității;
    • apărarea și întărirea autonomiei locale prin promovarea și asigurarea principiilor democrației și ale descentralizării puterii;
    • asigurarea accesului liber și egal al cetățenilor României la educație, încurajarea dezvoltării educației și a cercetării, educarea cetățenilor în spiritul democrației și încurajarea acestora de a participa la viața publică;
    • combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenență la o categorie defavorizată;
    • combaterea corupției, a crimei organizate și a terorismului;
    • asigurarea libertății depline a presei, prin eliminarea oricărui control din partea autorităților publice și a reprezentanților acestora;
    • susținerea și educarea tinerei generații în spiritual democrației și al valorilor europene;
    • consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condițiile promovării intereselor țării și cu păstrarea identității naționale;
    • respectarea angajamentelor asumate ca țară membra UE și NATO.
  3. Articolul 7

    În realizarea obiectivelor sale, Partidul Național Liberal desfășoară următoarele activități:
    • consultarea cu cetățenii în toate problemele de interes major;
    • permanenta comunicare cu societatea civilă;
    • elaborarea de proiecte de politici publice și programe în domeniile social, economic, cultural și politic;
    • participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale și europene;
    • reprezentarea în Parlamentul României și în Parlamentul European;
    • formarea Guvernului sau participarea la coaliții guvernamentale;
    • reprezentarea în organismele administrației publice, la toate nivelele;
    • editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale proprii;
    • încurajarea constituirii de asociații, fundații și cluburi liberale;
    • acțiuni de formare în politică și administrație;
    • acțiuni culturale, sportive și de recreere.

    CAPITOLUL III
    MEMBRII PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

    top

    Articolul 8

    Partidului Național Liberal are următoare categorii de membri:
    1. Membri simpatizanți
    2. Membri activi
    3. Membri de onoare

    Articolul 9

    Orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru simpatizant al Partidului Național Liberal, fără nici o discriminare, dacă îndeplinește următoarele condiții cumulative:
    • acceptă să adere la Statutul, la Codul Etic și la Programul partidului și să le respecte;
    • nu este membru al unui alt partid politic;
    • nu se află în situațiile de interdicție prevăzute în Legea partidelor politice;
    • nu a săvârșit grave abuzuri sau nereguli în funcții publice sau politice;
    • nu îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetățenești.

    Articolul 10

    1. Dobândirea calității de membru simpatizant al Partidului Național Liberal se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Teritorial pe baza unei cereri adresate președintelui organizației locale în raza căreia domiciliază, își are reședința sau își desfășoară activitatea solicitantul și aprobată de Biroul Politic Local respectiv, conform art. 46, lit. j).
    2. Pot solicita înscrieri în partid și cetățenii români care domiciliază în străinătate. În cazul acestora, cererea de adeziune se depune la Biroul Permanent Teritorial al Sectorului 1, București.
    3. O persoană nu poate face parte decât dintr-o singură organizație a partidului.
    4. În cazul transferului unui membru (simpatizant, activ sau de onoare) dintr-o organizație în alta acesta se realizează în baza unei notificări scrise adresată de persoana în cauză celor două organizații.
    5. Aceste prevederi se aplică și în cazul transferului dintr-o organizație locală într-o filială teritorială de sector al municipiului București sau în cazul transferului între două filiale teritoriale de sector al municipiului București.
    6. În cazul fuziunilor, persoana care a fost luată în evidență ca membru PNL pe baza transferului documentelor și prin semnarea fișei de evidență în termen de 90 de zile de la aprobarea fuziunii își păstrează vechimea dobândită prin înscrierea în partidul din care a făcut parte anterior.
    7. În cazuri excepționale, cetățenii pot solicita înscrierea în PNL și prin depunerea adeziunii la Sediul central al partidului. Cererea poate fi validată de Președintele PNL, pe baza unei propuneri făcute de Secretariatul General al PNL.

    Articolul 11

    1. Dobândirea calității de membru activ al Partidului Național Liberal se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Teritorial, pe baza unei cereri adresate președintelui de filială de către solicitant și pe baza raportului de evaluare a activității prezentate de organizația din care face parte, semnat de președintele organizației.
    2. Dobândirea calității de membru activ al Partidului Național Liberal se poate obține la minim 3 luni după obținere calității de membru simpatizant.
    3. În cazuri excepționale, membrii simpatizanți pot solicita dobândirea calității de membru activ al Partidului Național Liberal prin depunerea unei solicitări la Sediul Central al partidului. Cererea poate fi validată de Președintele PNL, pe baza unei analize și propuneri făcute de Secretariatul General al PNL.

    Articolul 12

    Pentru merite deosebite, pentru devotament și abnegație în activitatea îndelungată desfășurată în partid sau pentru promovarea concepțiilor liberale, se poate atribui demnitatea de membru de onoare unor persoane din țară sau din străinătate, având cetățenie română, indiferent dacă sunt sau nu membri ai Partidului Național Liberal.

    Articolul 13

    1. Membrii Partidului Național Liberal sunt egali între ei și au drepturi și obligații în raport cu categoria de membru de care aparțin și funcțiile deținute.
    2. Pentru modul deosebit în care a condus partidul, a acționat pentru înfăptuirea Programului politic, pentru respectarea Statutului și pentru unitatea și prestigiul partidului se poate atribui demnitatea de Președinte de Onoare al Partidului Național Liberal persoanei care a îndeplinit cel puțin două mandate în această funcție.
    3. La nivelul Partidului Național Liberal este constituiă și funcția de Președinte Fondator 1990.
    4. Propunerea privind atribuirea înaltei demnități prevăzute la alin. (2) se face de către Biroul Politic Central sau de către Delegațiile Permanente Teritoriale și se aprobă de Delegația Permanentă.
    5. Președintele Fondator 1990 și Președintele de Onoare al Partidului Național Liberal, sunt membri de drept ai Biroului Politic Central, completând numărul statutar de membri ai Biroului Politic Central.

    Articolul 14

    1. Membrii Partidului Național Liberal au următoarele drepturi:
      • să-și exprime în mod liber opiniile în cadrul tuturor forurilor partidului;
      • să aibă inițiative politice și posibilitatea de a și le exprima și de a le supune dezbaterii organismelor de conducere ale partidului;
      • să fie informați cu privire la activitatea organizației din care fac parte și cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale, teritoriale și centrale;
      • să fie propuși și promovați în funcții și demnități publice;
    2. În plus față de drepturile de la aliniatul (1), membrii activi au dreptul să aleagă și să fie aleși în funcțiile de conducere din partid;
    3. Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale și statutare, este interzisă și atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate.

    Articolul 15

    1. Nici un membru al Partidului Național Liberal nu poate îndeplini două funcții de conducere în partid în același timp.
    2. Sunt considerate funcții de conducere cea de președinte și cea de vicepreședinte al organismelor de conducere ale partidului la toate nivelele, inclusiv în cazul organismelor de conducere interimare.
    3. Pentru o mai bună reprezentare teritorială, prin derogare de la prevederile alin. 1, funcția de vicepreședinte al Biroului Politic Central și cea de președinte al filialei teritoriale sunt compatibile.
    4. Pentru o mai bună reprezentare județeană, prin derogare de la prevederile alin. 1, funcția de vicepreședinte al Biroului Politic Teritorial și cea de președinte al organizației locale sunt compatibile.
    5. Membrii Curții de Onoare și Arbitraj, ai Consiliilor Teritoriale de Arbitraj ai Comisiei Centrale de Cenzori și ai Comisiilor Teritoriale de Cenzori, nu pot face parte din nici un organism de conducere din PNL, și nici din conducerile organizațiilor constituite conform articolelor 33, 34, 35, 36 și 37 din statut.
    6. Funcțiile de conducere din cadrul organizațiilor constituite conform articolelor 33, 34, 35, 36 și 37, nu se consideră a fi funcții în cadrul organismelor de conducere ale PNL.

    Articolul 16

    1. Membrii Partidului Național Liberal (simpatizant, activ sau de onoare) au următoarele obligații:
      • să cunoască și să respecte prevederile Statutului și ale Codului Etic al partidului;
      • să cunoască Programul partidului și să contribuie la înfăptuirea acestuia;
      • să îndeplinească și să respecte hotărârile organismelor de conducere și deciziile Curții de Onoare și Arbitraj și ale Consiliilor Teritoriale de Arbitraj;
      • să participe la activitatea organizației din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleși;
      • să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcțiilor sau demnităților publice în care au fost desemnați sau aleși, de care trebuie să se achite cu demnitate, competență și cinste;
      • să nu exprime public luări de poziție contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale PNL;
      • să plătească o cotizație lunară
    2. Obligația plății lunare a unei cotizații o au membrii activi. Membrii simpatizanți plătesc o cotizație lunară numai în cazul în care doresc să devină membri activi.

    Articolul 17

    1. Calitatea de membru al Partidului Național Liberal (simpatizant, activ sau de onoare) se pierde prin:
      • demisie;
      • înscrierea în alt partid;
      • aderarea la sau susținerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice;
      • excludere;
      • deces.
    2. Calitatea de membru activ al Partidului Național Liberal se pierde în urma săvârșirii abaterilor enumerate la art. 24 aliniatele a), b), c).
    3. Membrul activ care își pierde acestă calitate în condițiile aliniatului (2), devine membru simpatizant.

    Articolul 18

    1. Membri Partidului Național Liberal pot demisiona în orice moment, cu efect imediat.
    2. Înscrierea în alt partid politic se asimilează demisiei, cu același efect.

    Articolul 19

    1. Membrii Partidului Național Liberal se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului numai în cazul ocupării unei funcții publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii și numai pe durata îndeplinirii acestora.
    2. Membrii Partidului Național Liberal se pot autosuspenda din funcția deținută în partid numai în cazul ocupării unei funcții publice incompatibile cu deținerea unor funcții de conducere în partid, pe o perioadă de maxim 4 ani.
    3. În cazul în care funcția deținută este cea de președinte de filială sau de organizație, autosuspendarea din funcție atrage demisia din funcția respectivă.
    4. Persoana autosuspendată are obligația respectării prevederilor Codului Etic al PNL.

    Articolul 20

    În cazurile prevăzute de Statut, membrii Partidului Național Liberal pot fi sancționați prin excludere sau prin aplicarea altor măsuri disciplinare.

    Articolul 21

    Sancțiunea excluderii unui membru (simpatizant, activ sau de onoare) din Partidul Național Liberal se poate aplica în una din următoarele situații:
    • dacă a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului;
    • dacă a săvârșit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acțiuni sau declarații publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului la toate nivelele sau împotriva conducerii partidului la toate nivelele, împotriva imaginii și prestigiului partidului și împotriva candidaților PNL la toate funcțiile publice de la orice nivel;
    • dacă persoana în cauză a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetățenești, prin hotărâre judecătorească definitivă;
    • dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator, sau informator sau ofițer al fostei Securități.

    Articolul 22

    Sancțiunea excluderii se propune și se hotărăște astfel:
    • pentru membrii fără funcții în organismele de conducere locale sau în administrația publică locală, la propunerea oricărui membru al organizațiilor locale, prin hotărârea Biroului Politic Local;
    • pentru membrii titulari și cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local, la propunerea Biroului Politic Local, prin hotărârea Biroului Politic Teritorial;
    • pentru membrii titulari și cei cu drept de vot consultativ din cadrul Delegației Permanente Teritoriale (cu excepția președintelui filialei teritoriale), la propunerea Biroului Politic Teritorial, prin hotărârea Delegației Permanente Teritoriale;
    • pentru președintele filialei teritoriale, la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegației Permanente Teritoriale a filialei în care își desfășoară activitatea, prin hotărârea Consiliului Național Executiv;
    • pentru ceilalți membri ai Delegației Permanente (cu excepția membrilor Biroului Politic Central și a Președintelui partidului), la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegației Permanente Teritoriale a filialei în care își desfășoară activitatea, prin hotărârea Delegației Permanente;
    • pentru membrii Biroului Politic Central, la propunerea Președintelui partidului, prin hotărârea Consiliului Național Executiv;
    • pentru Președintele partidului la propunerea Delegației Pemanente, prin hotărârea Congresului partiduluil;
    • Biroului Politic Teritorial poate propune iar Delegația Permanentă Teritorială poate hotărî și pentru cazurile prevăzute la lit. a și b;
    • Biroului Politic Central poate propune iar Consiliului Național Executiv poate hotărî și pentru cazurile prevăzute la lit. a, b și c.

    Articolul 23

    1. În cazul săvârșirii unor abateri mai puțin grave decât cele prevăzute în art. 21 din Statut, se pot hotărî ca sancțiuni următoarele măsuri disciplinare:
      • avertismentul scris;
      • suspendarea din funcție pe timp limitat;
      • suspendarea - pe cel mult un an - a drepturilor ce decurg din calitatea de membru PNL;
      • retragerea sprijinului politic pentru cei aflați în funcții publice care au presupus un asemenea sprijin politic.
      • suspendarea dreptului de vot in cadrul organismului de conducere din care face parte.
    2. Măsura prevăzută la alin. 1, lit. d se poate cumula cu una din cele prevăzute la alin. 1, lit. a, b și c, precum și cu cea prevăzută la art. 21 din Statut.
    3. Măsura suspendării din funcție și/sau a drepturilor ce decurg din calitatea de membru PNL se poate lua și în cazul trimiterii în judecată penală, pe durata procesului.
    4. Măsurile disciplinare enumerate la alin. 1, 2 și 3 sunt de competența organismelor prevăzute la art. 22 din Statut.

    Articolul 24

    Se socotesc abateri mai puțin grave decât cele prevăzute de art. 21 din Statut și se sancționează cu luarea de măsuri disciplinare:
    • neparticiparea repetată și nemotivată la activitățile organizației sau ale organismului din care face parte;
    • neîndeplinirea sarcinilor primite sau insubordonarea față de organismul de conducere al organizației;
    • neplata cotizației pe timp de 6 luni, în mod nejustificat;
    • neplata cotizației pe timp de 3 luni, abatere care atrage de drept sancțiunea prevazuă la art. 23, alin. (1), lit. e);
    • încălcarea Codului Etic al PNL, elaborat de Senatul partidului;
    • în cazul cumulării abaterilor de la lit. a și c se poate aplica sancțiunea prevăzută la art. 18 din prezentul Statut.

    Articolul 25

    1. Organismele de conducere care pot hotărî sancțiuni se pot sesiza și din oficiu.
    2. Procedura de aplicare și contestare a sancțiunilor se face potrivit Regulamentului de aplicare al Statutului.
    3. Contestarea sancțiunilor de către orice membru al partidului se poate face potrivit Regulamentului de aplicare a Statutului.
    4. Sancțiunea intră în vigoare din momentul rămânerii ei definitive.

    Articolul 26

    1. Persoana care a fost exclusă poate face cerere de reînscriere în Partidul Național Liberal, în condițiile prevăzute în art. 9 din Statut, după trecerea unei perioade de minimum un an de la excluderea sa.
    2. Biroul Politic Central poate acorda derogări.

    CAPITOLUL IV
    ORGANIZAREA PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL
    DISPOZIȚII GENERALE

    top

    Articolul 27

    Partidul Național Liberal este organizat și funcționează pe întreg teritoriul țării, la nivel local, județean sau de sector al municipiului București, la nivelul municipiului București și la nivel național.

    Articolul 28

    Membrii Partidului Național Liberal sunt grupați pe criterii teritoriale în:
    • organizații la nivelul secțiilor de votare, în localitățile de până la 50.000 de locuitori;
    • organizații pe cartiere, în localitățile de peste 50.000 de locuitori. Numărul organizațiilor de cartier dintr-o localitate va corespunde cu numărul de consilieri locali din localitatea respectivă, conform Legii administrației publice locale. Filialele de sector ale municipiului București vor constitui organizații de cartier într-un număr stabilit prin decizie a Consiliului de Coordonare al municipiului București;
    • organizații locale (comunale, orășenești și municipale);
    • organizații județene și ale sectoarelor municipiului București, denumite în continuare filiale teritoriale.

    Articolul 29

    1. Organizațiile la nivelul secțiilor de votare se pot constitui dacă au cel puțin 5 membri activi.
    2. Organizațiile de cartier se pot constitui dacă au cel puțin 9 membri activi.
    3. Organizațiile comunale se pot constitui dacă au cel puțin 15 membri activi și organizații în cel puțin două treimi din numărul secțiilor de votare de pe teritoriul comunei.
    4. Organizațiile orășenești, se pot constitui dacă au cel puțin 51 de membri activi și organizații la nivelul secțiilor de votare / cartierului în cel puțin două treimi din numărul acestora.
    5. Organizațiile municipale se pot constitui dacă au cel puțin 91 de membri activi și organizații la nivelul secțiilor de votare / cartierului în cel puțin două treimi din numărul acestora.
    6. Organizațiile care nu mai dețin numărul de membri prevăzuți de aliniatele (1), (2), (3), (4), (5), vor relua procedurile de constituire.

    Articolul 30

    1. Filialele teritoriale se pot constitui dacă au cel puțin 300 de membri activi.
    2. Filialele teritoriale județene se pot constitui dacă au cel puțin 10 organizații locale.
    3. Filialele care nu mai dețin numărul de membri prevăzuți de aliniatul (1), sau numărul de organizații prevăzute de aliniatul (2), vor relua procedurile de constituire.

    Articolul 31

    1. La nivelul municipiului București funcționează un Consiliu de Coordonare.
    2. Organizarea și funcționarea acestuia vor fi stabilite printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.
    3. Consiliul de Coordonare este format din 11 membri și are următoarea structură:
      • președinte;
      • 3 vicepreședinți;
      • 6 președinți ai filialelor teritoriale de sector al municipiului București.
      • 1 secretar coordonator
    4. Președintele, vicepreședinții și secretarul coordonator ai Consiliului de Coordonare sunt aleși de către Conferința Municipiului București.
    5. În Consiliul de Coordonare al municipiului București hotărârile se iau cu o majoritate de 7 voturi.
    6. La ședințele Consiliului de Coordonare participă, cu drept de vot consultativ, consilierii municipali, primarul și/sau viceprimarii municipiului, primarul și/sau viceprimarii de sector, parlamentarii în exercițiu, președintele TNL, OFL și CSL pe municipiul București, secretarul Executiv pe regiunea 8 București, Ilfov.

    Articolul 32

    Consiliul de Coordonare al municipiului București are următoarele atribuții:
    1. coordonează activitatea filialelor de sector;
    2. coordonează campania electorală în municipiul București;
    3. selectează candidații propuși de filialele de sector și aprobă lista și ordinea acestora pe lista pentru Consiliul General al municipiului București;
    4. înaintează Consiliului Național Executiv candidații propuși de filialele de sector pentru Camera Deputaților și Senat din circumscripția electorală București;
    5. propune Consiliului Național Executiv candidații pentru funcțiile de conducere din administrația publică centrală;
    6. acordă sau retrage sprijinul politic persoanelor cu funcții de conducere din serviciile publice descentralizate și deconcentrate ale administrației publice din municipiul București, la propunerea filialelor de sector;
    7. asigură legătura permanentă între filialele de sector și Biroul Politic Central;
    8. aprobă trei propuneri de candidați pentru funcția de primar general al municipiului București din listele înaintate de Birourile Politice de Sector și le înaintează spre definitivare Biroului Politic Central.

    Articolul 33

    1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Biroul Politic Teritorial constituie o structură a Tineretului Național Liberal, inclusiv la nivel de sector, compusă din membri PNL care nu au împlinit vârsta de 35 de ani,structură care este coordonată de către acesta. Unde este cazul, se constituie și structuri ale TNL la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
    2. Membrii TNL care au împlinit vârsta de 35 de ani în timpul exercitării unei funcții într-un organism de conducere al TNL, la orice nivel, pot activa în cadrul TNL până la încheierea mandatului respectiv.
    3. Organizarea și funcționarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 34

    1. În centrele universitare se înființează Cluburi Studențești Liberale în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector.
    2. În municipiul București, Clubul Studențesc Liberal se află în coordonarea Consiliului de Coordonare al municipiului București.
    3. Organizarea și funcționarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 35

    1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice Teritoriale constituie Organizații ale Femeilor Liberale, în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector
    2. Unde este cazul, se constituie și structuri ale OFL la nivel local coordonate de către Birourile Politice Locale.
    3. Organizarea și funcționarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 36

    1. La nivelul fiecărei filiale teritoriale, Birourile Politice Teritoriale constituie o structură teritorială a Ligii Aleșilor Locali, inclusiv la nivel de sector, compusă din membri care sunt consilieri locali sau județeni, primari sau viceprimari, președinți sau vicepreședinți de Consilii Județene și care este coordonată de către Biroul Politic Teritorial.
    2. Organizarea și funcționarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 37

    1. La nivel local și teritorial, Birourile Politice pot organiza structuri de membri ai Partidului Național Liberal care să se ocupe de probleme specifice unor anumite categorii sociale sau profesionale - oameni de afaceri, cadre didactice, medici, pensionari și altele, în coordonarea Birourilor Politice Teritoriale, inclusiv la nivel de sector;
    2. Organizarea și funcționarea structurilor prevăzute la alin. 1 este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 38

    1. La nivel național se constituie Comisia Permanentă de Statut și Regulament, compusă din 7-11 membri;
    2. Organizarea și funcționarea structurii prevăzute la alin. (1) este stabilită printr-un Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, aprobat de Consiliului Național Executiv.

    CAPITOLUL V
    STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVEL LOCAL
    COMUNĂ, ORAȘ ȘI MUNICIPIU

    top

    Articolul 39

    Organizațiile locale - comunale, orășenești sau municipale - ale Partidului Național Liberal au următoarele obiective:
    • să elaboreze propuneri, proiecte și programe de dezvoltare locală;
    • să se ocupe de informarea, pregătirea și specializarea reprezentanților și candidaților PNL în probleme de administrație publică;
    • să prezinte și să facă cunoscută poziția PNL în problemele de interes public, național sau local;
    • să crească numărul de membri aderenți, de susținători, de simpatizanți și de votanți;
    • să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare desfășurării activității proprii;
    • să elaboreze și să fundamenteze poziția organizației locale și a aleșilor locali în problemele și deciziile de interes local;
    • să coordoneze activitatea aleșilor locali în structurile administrației publice locale în care au fost aleși;
    • să formeze o bază de date proprie cu privire la nevoile și resursele locale.

    Articolul 40

    La nivelul organizațiilor locale Partidul Național Liberal are următoarele organisme de conducere:

    Articolul 41

    1. Adunarea Generală a membrilor organizației locale se întrunește cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Local, a Biroului Politic Teritorial sau din proprie inițiativă la cererea majorității simple din numărul membrilor activi ai organizației.
    2. În situații deosebite precum alegeri anticipate, Congres Extraordinar, alianțe sau fuziuni, inițiative politice de interes național major - Biroul Politic Local are obligația să informeze și să consulte Adunarea Generală a membrilor.

    Articolul 42

    1. Adunarea Generală a membrilor organizației locale are următoarele atribuții:
      • analizează activitatea desfășurată de organele de conducere alese precum și a membrilor aleși sau numiți în administrația locală și aprobă programele de activitate ale acestora;
      • alege membrii Biroului Politic pe o perioadă de 4 ani și îi revocă atunci când se impune. Revocarea o poate cere Biroul Politic Teritorial sau o treime din membrii cu drept de vot ai organizației;
      • aprobă la nivel local măsurile necesare realizării Programului și strategiei partidului;
      • validează măsurile organizatorice necesare dezvoltării organizației;
      • dezbate și aprobă raportul de gestiune și acordă descărcare pentru execuția bugetară;
      • aprobă listele de candidați pentru alegerile locale - primar și consilieri locali - propuse de către Birourile Politice Locale și le supune spre definitivare și validare Birourilor Politice Județene și Delegației Permanente Teritoriale;
      • alege delegații la Conferința Teritorială.
    2. Adunarea Generală este organism deliberativ.

    Articolul 43

    1. Biroul Politic al organizației secției de votare este format din 3-5 membri și 2 supleanți cu următoarea structură: președinte, vicepreședinte, 1-3 membri.
    2. Biroul Politic al organizației de cartier este format din 5-7 membri și 2 supleanți cu structura: președinte, vicepreședinte, și 3-5 membri.
    3. Biroul Politic comunal este format din 7-11 membri și 3 supleanți cu următoarea structură: președinte, 1 - 3 vicepreședinți și 5-7 membri.
    4. Biroul Politic orășenesc este format din 9-15 membri și 5 membri supleanți, cu următoarea structură: președinte, 2-5 vicepreședinți, 6-9 membri.
    5. Biroul Politic municipal este format din 11-19 membri și 6 membri supleanți, cu următoarea structură: președinte, 3-5 vicepreședinți, 7-13 membri.
    6. Biroul Politic municipal din municipiile reședință de județ este format din 15-21 membri și 7 supleanți, cu următoarea structură: președinte, 4-9 vicepreședinți, 10-11 membri.

    Articolul 44

    1. Birourile Politice Locale la nivelul secțiilor de votare și al cartierului sunt alese de Adunarea Generală a membrilor la nivelul respectiv și se întrunesc o dată pe lună și ori de câte ori este nevoie, la convocarea președinților, a Biroului Politic Local sau la cererea majorității simple din numărul membrilor lor.
    2. Birourile Politice Locale comunale, orășenești și municipale se întrunesc de două ori pe lună și ori de câte ori este nevoie, la convocarea președinților, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorității simple din numărul membrilor lor.
    3. Biroul Politic Local al municipiului reședință de județ se întrunește săptămânal și ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, a Biroului Politic Teritorial sau la cererea majorității simple din numărul membrilor lor.

    Articolul 45

    1. La ședințele Birourilor Politice Locale comunale, orășenești și municipale participă, cu drept de vot consultativ: secretarul - trezorier, membri supleanți, primarul, viceprimarul precum și consilierii locali și județeni în exercițiu, membri ai organizației locale.
    2. La ședințele Birourilor Politice Locale participă, cu drept de vot, președintele TNL și președinta OFL la nivel local.
    3. La ședințele Birourilor Politice Locale pot participa și membri ai organizației la invitația președintelui.

    Articolul 46

    1. Biroul Politic Local are următoarele atribuții:
      • planifică, conduce, coordonează și monitorizează activitatea organizației locale în intervalul dintre Adunările Generale;
      • validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizațiile de la nivelul secțiilor de votare și de cartier;
      • evaluează conducerea operativă a organizațiilor de la nivelul secțiilor de votare și de cartier;
      • pregătește selecția de candidați pentru alegerile locale;
      • organizează campaniile electorale la nivel local și răspunde în fața Biroului Politic Teritorial de îndeplinirea obiectivelor electorale;
      • contribuie la întocmirea proiectelor de dezvoltare locală;
      • efectuează selecția și propune Adunării Generale listele de candidați pentru alegerile locale - primari și consilieri locali - și le transmite spre definitivare Biroului Politic Teritorial;
      • efectuează selecția listelor de candidați pentru consilierii locali propuși de organizațiile de la nivelul secțiilor de votare și de cartier și le supune aprobării Adunării Generale;
      • întocmește evidența membrilor organizației și urmărește încasarea cotizațiilor;
      • aprobă cererile de înscriere în organizație;
      • gestionează mijloacele financiare și materiale ale organizației;
      • îndeplinește hotărârile organismelor de conducere superioare;
      • organizează activitățile necesare îndeplinirii atribuțiunilor sale;
      • propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancțiuni;
      • propune Biroului Politic Teritorial cooptarea de membri în Biroul Politic Local în cazul unor regrupări ale forțelor politice la nivel local.
    2. Președintele Biroului Politic Local este președintele organizației și are următoarele atribuții specifice:
      • reprezintă partidul în relațiile oficiale în zona lui de activitate;
      • prezidează ședințele Biroului Politic Local și ale Adunării Generale
      • participă la ședințele Delegației Permanente Teritoriale, pe care o informează permanent cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizația pe care o conduce.
      • supune aprobării organismelor de conducere locale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii teritoriale a partidului;
      • numește și revocă secretarul - trezorier al organizației și răspunde direct de modul în care acesta își îndeplinește atribuțiile;
      • răspunde de asigurarea încasării cotizațiilor, de respectarea termenelor de rezolvare a cererilor de înscriere în PNL, de transmitere a bazelor de date lunare la Secretariatul Filialei PNL și de achitarea obligațiilor financiare ale organizației la nivel local și teritorial;

    CAPITOLUL VI
    STRUCTURA ORGANIZATORICĂ LA NIVELUL FILIALELOR TERITORIALE

    top

    Articolul 47

    1. La nivel județean și al sectoarelor municipiului București, Partidul Național Liberal are următoarele organisme de conducere:
      • Conferința filialei teritoriale;
      • Delegația Permanentă Teritorială (Județeană sau de Sector);
      • Biroul Politic Teritorial (Județean sau de Sector).
    2. La nivelul municipiului București funcționează Conferința municipală și Consiliul de Coordonare.

    Articolul 48

    1. Conferința filialei județene, respectiv a municipiului București, este compusă din:
      • membrii Delegației Permanente Județene, respectiv membrii Delegației Permanente a fiecărei filiale de Sector al municipiului București;
      • delegații organizațiilor locale, respectiv ai organizațiilor de cartier ale sectoarelor municipiului București, conform unei norme de reprezentare stabilită de Birourile Politice Teritoriale.
    2. Norma de reprezentare se stabilește în funcție de numărul membrilor organizațiilor locale precum și în funcție de rezultatele obținute la ultimele alegeri locale, parlamentare, europene și prezidențiale.

    Articolul 49

    Conferința filialei teritoriale, respectiv a municipiului București se întrunește o dată la doi ani și ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Politic Teritorial, respectiv a Consiliului de Coordonare al municipiului București, sau la cererea a mai mult de jumătate din numărul organizațiilor locale, respectiv a mai mult de jumătate din filialele de sector, ori la decizia Biroului Politic Central.

    Articolul 50

    1. Conferința filialei teritoriale are următoarele atribuții de conducere:
      • hotărăște măsurile de realizare a Programului și a strategiei partidului la nivel teritorial;
      • aprobă și susține elaborarea și participarea conducerii locale la proiectele și programele de dezvoltare regională și locală;
      • coordonează și definitivează modalitățile de integrare a specialiștilor locali în proiectele și programele aflate în lucru la nivel național;
      • alege președintele filialei teritoriale;
      • alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 5-9 vicepreședinți, 15-19 membri și 9 membrii supleanți ai Biroului Politic Teritorial;
      • alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 5 judecători ai Consiliului Teritorial de Arbitraj. Președintele Consiliului Teritorial de Arbitraj este ales de cei 5 judecători prin vot secret;
      • alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, 3 membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori. Președintele Comisiei Teritoriale de Cenzori este ales de cei 3 membri prin vot secret;
      • dezbate raportul Comisiei de Cenzori și acordă descărcare pentru execuția bugetară;
      • analizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales și a reprezentanților numiți sau aleși în administrația publică locală și dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
      • evaluează activitatea reprezentanților săi în Parlament și asigură modalitățile de susținere a intereselor locale.
    2. Conferința Municipiului București are următoarele atribuții:
      • alege președintele, vicepreședinții și secretarul coordonator ai Consiliului de Coordonare;
      • hotărăște măsurile de realizare a Programului și a strategiei partidului la nivelul municipiului București;
      • aprobă și susține elaborarea și participarea conducerii locale la proiectele și programele de dezvoltare pentru municipiul București;
      • analizează activitatea organelor de conducere pe care le-a ales și a reprezentanților numiți sau aleși în administrația locală și dispune măsurile necesare pentru o mai bună reprezentare politică;
      • analizează activitatea reprezentanților în Parlament și asigură modalitățile de susținere a intereselor municipiului București.

    Articolul 51

    Delegația Permanentă Teritorială este compusă din:
    • membrii Biroului Politic Teritorial;
    • secretarul coordonator și trezorierul filialei;
    • președintele, vicepreședinții și secretarul coordonator ai organizației municipiului reședință de județ;
    • președinții organizațiilor locale (comunale, orășenești și municipale) subordonate;
    • președinții organizațiilor de cartier aparținând localităților cu peste 50.000 de locuitori;
    • consilieri județeni, respectiv de sector ai municipiului București;
    • consilierii locali din municipii;
    • parlamentarii, președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene, primarii și viceprimarii, membri ai PNL;
    • președintele și un vicepreședinte al TNL la nivel teritorial;
    • președinta și o vicepreședintă a OFL la nivel teritorial;
    • președintele și un vicepreședinte al Clubului Studențesc Liberal;
    • președintele și un vicepreședinte al Ligii Aleșilor Locali;
    • președinții structurilor care se ocupă de probleme specifice înființate conform art. 37 din Statut.
    • membri ai Delegației Permanente care sunt și membri ai Filialei Teritoriale.

    Articolul 52

    Delegația Permanentă Teritorială se întrunește o dată pe trimestru și ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui filialei teritoriale, fie pe baza hotărârii Biroului Politic Teritorial, fie la cererea majorității simple a numărului membrilor săi.

    Articolul 53

    Delegația Permanentă Teritorială are următoarele atribuții:
    • analizează activitatea organelor de conducere locale alese, a parlamentarilor și a reprezentanților numiți sau aleși în administrația publică locală;
    • îndeplinește hotărârile conducerii centrale a partidului și asigură punerea în aplicare a măsurilor pentru realizarea Programului și a strategiei partidului;
    • stabilește prioritățile de dezvoltare locală, proiectele și programele, precum și modalitățile de implicare a structurilor și a organelor locale în realizarea lor efectivă;
    • evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce privește numărul de membri, activitatea, audiența reprezentanților locali, dotarea logistică și materială precum și asigurarea mijloacelor financiare necesare unei bune funcționări și reprezentări;
    • validează listele de candidați pentru consilieri județeni, respectiv pentru consilierii de sector ai municipiului București, propuse de către Biroul Politic Teritorial;
    • validează lista de candidați pentru primari aprobată de Adunarea Generală și definitivată de Biroul Politic Teritorial, cu excepția municipiilor reședință de județ;
    • hotărăște cu privire la sancțiunile propuse de către Biroul Politic Teritorial;
    • alege delegații la Congres la propunerea Biroului Politic Teritorial;
    • aprobă și transmite spre validare Consiliului Național Executiv candidații pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obținut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media națională a partidului, la votul pentru lista de consilieri județeni și la votul pentru Parlamentul European;
    • aprobă și propune Biroului Politic Central candidații pentru alegerile parlamentare, în cazul filialelor teritoriale care au obținut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media națională a partidului, la votul pentru lista de consilieri județeni si la votul pentru Parlamentul European;
    • în cazuri excepționale, aprobă cooptarea în funcții, peste structura aleasă, a unor personalități locale care s-au înscris în partid, la propunerea Biroului Politic Teritorial;
    • validează propunerile de dobândire a calității de membru activ înaintate de organizațiile locale;
    • în situații deosebite, când organismele de conducere la nivelul municipiului reședință de județ activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local al municipiului reședință de județ sau demiterea președintelui acestuia.

    Articolul 54

    Biroul Politic Teritorial este organismul de conducere executiv la nivel județean sau de sector al municipiului București și este format dintr-un număr impar de membri, aleși în conformitate cu prevederile art. 50, alin.(1) lit. d și e cu următoare structură:
    • președinte;
    • 5-9 vicepreședinți;
    • 15-19 membri.

    Articolul 55

    1. Biroul Politic Teritorial asigură conducerea curentă a filialei, se întrunește săptămânal sau de ori de câte ori este nevoie la convocarea președintelui sau la cererea majorității simple a numărului membrilor săi.
    2. În absența președintelui, ședințele vor fi conduse de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.
    3. La ședințe participă, cu drept de vot, parlamentarii aleși în colegiile din județ sau sector, președintele Consiliului Județean, primarul municipiului reședință de județ sau cel de sector al municipiului București, președintele TNL, președinta OFL, președintele CSL și președintele LAL de la nivelul teritorial (județean sau de sector).
    4. La ședințe pot participa la invitația președintelui, cu drept de vot consultativ, secretarul coordonator, trezorierul, membrii supleanți, vicepreședinții Consiliului Județean, viceprimarii municipiilor reședință de județ sau de sector ai municipiului București și alți demnitari ai PNL din filiala respectivă.

    Articolul 56

    1. Biroul Politic Teritorial are următoarele atribuții:
      • aplică linia politică de acțiune stabilită de forurile de conducere superioară ale partidului;
      • coordonează, planifică și monitorizează activitatea filialei, precum și a organizațiilor locale între ședințele Delegației Permanente Teritoriale;
      • propune Delegației Permanente Teritoriale lista delegaților pentru participarea la Congres;
      • hotărăște convocarea Adunărilor Generale când e cazul;
      • stabilește strategia campaniilor electorale la nivel județean, organizează campaniile electorale și răspunde în fața Delegației Permanente de îndeplinirea obiectivelor electorale;
      • convoacă Conferința filialei teritoriale și stabilește norma de reprezentare la aceasta;
      • urmărește încasarea cotizațiilor de la organizațiile locale;
      • validează propunerea președintelui de numire sau revocare a membrilor partidului în funcțiile de la nivel județean, respectiv de sector al municipiului București;
      • întocmește listele cu propunerile de candidați pentru funcțiile din administrația publică centrală și le înaintează spre validare Consiliului Național Executiv;
      • conduce campania electorală potrivit strategiei electorale aprobate de Delegația Permanentă Teritorială;
      • aprobă propunerile de cooptare de membri în Birourile Politice Locale în cazul unor regrupări ale forțelor politice la nivel local;
      • propune Delegației Permanente Teritoriale cooptarea de membri în Biroul Politic Teritorial în cazul unor regrupări ale forțelor politice la nivel teritorial;
      • în cazuri excepționale propune Delegației Permanente Teritoriale cooptarea în funcții, peste structura aleasă, a unor personalități locale care s-au înscris în partid;
      • hotărăște excluderea în condițiile prevăzute la art. 19 din Statut;
      • organizează cercuri de studii, biblioteci, conferințe, întruniri și alte asemenea activități.
      • în situații deosebite, când organismele de conducere la nivel local, cu excepția municipiului reședință de județ, activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului sau a strategiei partidului, poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local sau demiterea Președintelui acestuia.
      • poate acorda derogări conform art.91 alin. (3).
    2. Pe lângă atribuțiile enumerate la alin. 1 al acestui articol, Biroul Politic Județean are următoarele atribuții:
      • numește Birouri Locale Interimare sau, în cazul organizațiilor în curs de constituire, nuclee de conducere;
      • poate propune, Bioului Politic Central, candidații pentru funcțiile de primar al municipiului reședință de județ și președinte al Consiliului Județean;
      • validează sau invalidează rezultatele alegerilor în organizațiile locale, cu excepția organizațiilor de la nivelul secțiilor de votare și de cartier;
      • definitivează și validează listele de candidați pentru consilieri locali propuse de către Birourile Politice Locale și aprobate de Adunările Generale;
      • ordonează și definitivează lista candidaților pentru Consiliul Județean și pentru primari pe care o propune spre validare Delegației Permanente Teritoriale;
      • stabilește propunerile de candidați pentru alegerile parlamentare, pe care le înaintează Delegației Permanente Teritoriale;
      • împuternicește organizațiile locale pentru a-și ține evidența financiar-contabilă proprie.
    3. Pe lângă atribuțiile enumerate la alin. 1 al acestui articol Biroul Politic de Sector are următoarele atribuții:
      • selectează și aprobă lista de candidați pentru consilieri de sector și pentru primari de sector;
      • selectează lista de candidați pentru consilieri generali ai municipiului București, pe care o definitivează și aprobă Consiliul de Coordonare al municipiului București;
      • selectează și propune Consiliului de Coordonare al municipiului București o listă de candidați pentru funcția de primar general al municipiului București;
      • selectează și propune Consiliului de Coordonare al municipiului București candidații pentru Camera Deputaților și Senat în circumscripția electorală București.

    Articolul 57

    1. Președintele filialei teritoriale reprezintă partidul în relațiile oficiale din zona lui de activitate.
    2. Președintele filialei teritoriale este de drept și președintele Biroului Politic Teritorial și are următoarele atribuții specifice:
      • prezidează ședințele organizațiilor la care participă, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfășoară;
      • supune aprobării organismelor de conducere teritoriale măsurile pentru aplicarea hotărârilor conducerii centrale a partidului;
      • propune Biroului Politic Teritorial numirea sau revocarea membrilor partidului în funcțiile de la nivel județean, respectiv de sector al municipiului București;
      • propune cooptarea de membri supleanți în organismele de conducere teritoriale pe locurile devenite vacante, până la organizarea de noi alegeri;
      • participă, în mod obligatoriu, la ședințele Consiliului Național Executiv și ale Delegației Permanente și răspunde la toate convocările conducerii centrale;
      • informează periodic Biroul Politic Central și Consiliului Național Executiv, cu datele solicitate de către acesta, și organismele de conducere teritoriale cu privire la activitatea filialei și la evenimentele importante din zona sa de activitate;
      • stabilește schema organizatorică a aparatului de lucru al partidului la nivel județean, respectiv de sector al municipiului București și angajează personalul necesar acestui aparat;
      • numește și revocă secretarul coordonator și trezorierul filialei și răspunde direct de modul în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile;
      • răspunde de asigurarea încasării cotizațiilor, de respectarea termenelor de rezolvare a cererilor de înscriere în PNL, de transmitere a bazelor de date lunare la Secretariatul General al PNL și de achitarea obligațiilor financiare ale filialei la nivel teritorial și național.
      • răspunde de gestiunea bunurilor mobile și imobile precum și de fondurilor partidului;
      • stabilește și negociază reprezentarea partidului în instituțiile și organismele care funcționează la nivel județean sau de sector al municipiului București;
      • conduce negocierile politice purtate la nivel teritorial împreună cu echipe pe care le formează dintre membrii Biroului Politic Teritorial.

    CAPITOLUL VII
    ORGANIZAREA LA NIVEL NAȚIONAL

    top

    Articolul 58

    La nivel național Partidul Național Liberal are următoarele organisme de conducere:
    • Congresul (Adunarea Generală a delegaților membrilor partidului);
    • Delegația Permanentă;
    • Consiliul Național Executiv;
    • Biroul Politic Central.

    Articolul 59

    Congresul este forul suprem de conducere și decizie al Partidului Național Liberal, la nivel național, și se compune din:
    • delegații aleși de filialele teritoriale;
    • membrii Delegației Permanente.

    Articolul 60

    1. Congresul Ordinar se întrunește o dată la patru ani.
    2. Congresul Extraordinar se întrunește ori de câte ori este nevoie în condițiile prevăzute de prezentul Statut.

    Articolul 61

    1. Convocarea Congresului se face de către Delegația Permanentă, la cererea Biroului Politic Central sau la cererea a mai mult de jumătate din Delegațiile Permanente Teritoriale.
    2. Delegația Permanentă stabilește data, locul, ordinea de zi, precum și numărul și norma de reprezentare a delegaților membrilor filialelor teritoriale.
    3. Pentru Congresul Ordinar, convocarea se face cu cel puțin 60 de zile, iar pentru Congresul Extraordinar, cu cel puțin 30 de zile înainte de data fixată pentru ținerea Congresului.
    4. Norma de reprezentare se stabilește în funcție de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum și în funcție de rezultatele obținute la ultimele alegeri locale, parlamentare, europene și prezidențiale.
    5. Ponderea în norma de reprezentare a rezultatelor obținute la alegerile locale, parlamentare, europene și prezidențiale va fi de cel puțin nouă zecimi.

    Articolul 62

    Congresul este legal constituit dacă sunt prezenți mai mult de două treimi din numărul delegaților.

    Articolul 63

    1. Lucrările Congresului sunt deschise de către Președintele PNL, care prezintă ordinea de zi spre aprobare.
    2. Documentele prezentate Congresului sunt supuse dezbaterii și aprobării prin vot.
    3. În cazul în care Congresul este convocat și pentru alegeri, Președintele și Biroul Politic Central își depun mandatul, iar până la alegerea noului Președinte și Birou Politic Central, lucrările Congresului vor fi conduse în continuare de către un prezidiu format din trei membri și patru secretari aleși de către delegații la Congres.
    4. După alegerea Președintelui, acesta va prelua conducerea lucrărilor Congresului, asistat de membrii prezidiului și de secretari.

    Articolul 64

    1. Secretarii vor întocmi procese-verbale ale dezbaterilor și hotărârilor, care devin documentele oficiale ale Congresului.
    2. Procesele-verbale și hotărârile Congresului vor fi semnate de către Președintele ales al partidului, membrii prezidiului și secretari.

    Articolul 65

    1. Congresul partidului are următoarele atribuții:
      • adoptă și/sau modifică Statutul partidului, la propunerea Delegației Permanente;
      • alege Președintele partidului;
      • aprobă în același timp și împreună cu alegerea Președintelui partidului, strategia și programul politic ale partidului prezentate de acesta.
      • alege în același timp și împreună cu Președintele partidului, Biroul Politic Central și 6 membri supleanni ai BPC, la propunerea acestuia.
      • Numărul de membri al Biroului Politic Central, care poate fi propus de un candidat la funcția de Președinte al partidului, este de 32, dintre care 15 vicepreședinți.
      • lista de membri ai Biroul Politic Central, va fi depusă de candidatul pentru funcția de președinte la secretariatul general al PNL și va fi însoțită de declarații scrise de acceptare a prezenței pe listă ale membrilor Biroului Politic Central propuși de acesta.
      • niciun membru nu poate accepta prezența pe mai mult de o lista a Biroului Politic Central, in caz contrar prezența acestuia fiind nulă de drept pe toate listele de candidaturi.
      • alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute, 23 de judecători ai Curții de Onoare și Arbitraj. Președintele Curții de Onoare și Arbitraj este ales, prin vot secret, de cei 23 de judecători;
      • alege prin vot, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute, 9 membri ai Comisiei Centrale de Cenzori. Președintele Comisiei Centrale de Cenzori este ales, prin vot secret, de cei 9 membri;
      • hotărăște asupra raportului Biroului Politic Central, prezentat de către Președintele partidului;
      • hotărăște asupra raportului prezentat de președintele Comisiei Centrale de Cenzori și asupra raportului prezentat de președintele Curții de Onoare și Arbitraj;
      • revocă din funcție sau sancționează Președintele partidului la propunerea Delegației Permanente.
    2. În cazul în care între Congrese se schimbă cadrul legislativ privind partidele politice, Delegația Permanentă este mandatată de drept să modifice prezentul Statut, numai pentru punerea de acord cu dispozițiile legale.

    Articolul 66

    Delegația Permanentă exercită conducerea partidului dintre Congrese și este compusă din:
    • Președintele partidului;
    • Foștii președinți ai Partidului Național Liberal;
    • membri Consiliului Național Executiv;
    • președintele, vicepreședintele și secretarul general ai Senatului PNL;
    • parlamentarii;
    • parlamentarii europeni;
    • miniștrii;
    • comisarul european;
    • președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene membri PNL;
    • primarii și viceprimarii municipiilor reședință de județ, de sectoare și primarul și viceprimarul general al municipiului București membri PNL;
    • membrii de onoare ai partidului;
    • un vicepreședinte și secretarul general ai TNL;
    • un vicepreședinte și secretarul general ai OFL;
    • un vicepreședinte și secretarul general ai CSL;
    • un vicepreședinte și secretarul general ai Ligii Aleșilor Locali PNL;
    • secretarii generali adjuncți;
    • secretarii executivi;
    • secretarul pentru relațiile internaționale.

    Articolul 67

    Delegația Permanentă se întrunește o dată la două luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Președintelui PNL, sau a Biroului Politic Central, sau a Consiliului Național Executiv sau a majorității simple a numărului membrilor acesteia.

    Articolul 68

    Delegația Permanentă are următoarele atribuții:
    • adoptă măsurile ce se impun pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului;
    • adoptă și aplică Programul de guvernare, precum și programele și politicile sectoriale ale partidului, în funcție de evoluția social-politică a țării;
    • aprobă fuziunile și alianțele cu partide politice, precum și orice alte înțelegeri politice negociate și propuse de Biroul Politic Central;
    • analizează activitatea parlamentarilor, a parlamentarilor europeni și a demnitarilor partidului în funcțiile publice din administrația centrală și dispune măsurile ce se impun;
    • între Congrese, stabilește însemnul și semnul electoral al partidului;
    • desemnează candidatul PNL la funcția de Președinte al României;
    • stabilește candidatul partidului la funcția de prim ministru, la propunerea Biroului Politic Central;
    • stabilește candidatul la funcția de președinte al Camerei Deputaților și pe cel la funcția de președinte al Senatului;
    • poate solicita rapoarte de activitate de la persoanele numite de partid în Guvern și în administrația publică centrală;
    • analizează și aprobă rapoartele de activitate ale Biroului Politic Central, ale grupurilor parlamentare și ale parlamentarilor europeni;
    • convoacă și stabilește data, locul, numărul și norma de reprezentare pentru delegațiile la Congres și propune ordinea de zi a acestuia;
    • propune Congresului adoptarea și/sau modificarea Statutului partidului;
    • aplică sau propune sancțiuni față de membrii partidului în conformitate cu prevederile Statutului;
    • stabilește adresa Sediului Central al partidului;
    • atribuie sau retrage calitatea de Președinte sau de membru de onoare al PNL, la propunerea Biroului Politic Central sau a Delegațiilor Permanente Teritoriale.

    Articolul 69

    1. În cadrul Partidului Național Liberal se organizează și funcționează comisii de specialitate constituite:
      • pe criterii sociale;
      • pe criterii profesionale.
    2. Comisiile de specialitate se organizează și funcționează în baza unui Regulament de organizare și funcționare elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și care se înaintează spre aprobare Consiliului Național Executiv, prin intermediul Secretariatului General.
    3. Comisiile constituite pe criterii sociale au ca scop reprezentarea și promovarea intereselor categoriei sociale respective, încurajarea și coordonarea activităților organizate de acestea, întocmirea de rapoarte și inițiative legislative în favoarea acestora.
    4. Comisiile constituite pe criterii profesionale elaborează politicile sectoriale și politicile publice pe domenii de interes major, pentru exprimarea opțiunilor și soluțiilor propuse de PNL.
    5. Comisiile își aleg conducerea în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare elaborat de Comisia permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 70

    Consiliul Național Executiv este forul de dezbatere și decizie al Partidului Național Liberal între ședințele Delegației Permanente și este compus din:
    • Biroul Politic Central;
    • președinții filialelor teritoriale care nu sunt membrii ai Biroului Politic Central;
    • secretarul general PNL;
    • președintele Consiliului de Coordonare al Municipiului București, președintele TNL, președinta OFL, președintele CSL, și președintele LAL.

    Articolul 71

    1. Consiliul Național Executiv se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, înaintea ședinței Delegației Permanente, la convocarea Președintelui sau a mai mult de jumătate din membrii săi.
    2. La ședințele Consiliului Național Executiv participă numai membrii săi titulari, care nu pot fi înlocuiți.
    3. La nevoie, cu aprobarea Consiliului, Președintele poate invita anumite persoane să participe la dezbateri.

    Articolul 72

    Consiliul Național Executiv are următoarele atribuții:
    • aprobă ordinea de zi a următoarei ședințe a Delegației Permenente la propunerea Biroului Politic Central;
    • analizează, coordonează și sprijină activitatea filialelor și dispune măsurile ce se impun;
    • rezolvă problemele organizatorice curente;
    • coordonează modul de pregătire și desfășurare a campaniilor electorale, la propunerea Biroului Politic Central;
    • stabilește coordonatorii campaniilor electorale la nivel național;
    • stabilește data desfășurării Conferințelor filialelor teritoriale;
    • validează sau invalidează votul la alegerile organismelor de conducere la nivel teritorial;
    • în situații cu totul deosebite hotărăște dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Președintelui acestuia când organismele de conducere la nivel teritorial activează ineficient sau în afara prevederilor Statutului ori a strategiei partidului și desemnează un Birou Politic Teritorial Interimar, la propunerea Biroului Politic Central;
    • validează candidații pentru alegerile parlamentare, desemnați de Delegațiile Permanente Teritoriale ale filialelor care au obținut la ultimele alegeri rezultate electorale peste media națională a partidului, la votul pentru lista de consilieri județeni și la votul pentru Parlamentul European;
    • validează propunerea Biroului Politic Central privind candidații pentru alegerile parlamentare, desemnați de Delegațiile Permanente Teritoriale ale filialelor care au obținut la ultimele alegeri rezultate electorale sub media națională a partidului, la votul pentru lista de consilieri județeni, la votul pentru Parlamentul European și la votul pentru Președinția Romăniei;
    • validează propunerea Biroului Politic Central privind listele candidaților pentru alegerile europene;
    • validează, la propunerea Biroului Politic Central, grila de criterii pentru selecționarea candidaților pentru orice funcție, a cărei aplicare este obligatorie pentru Delegația Permanentă Teritorială;
    • desemnează, la propunerea Biroului Politic Central, candidații pentru funcțiile din Guvern și din administrația publică centrală sau retrage sprijinul titularilor funcțiilor din Guvern și din administrația publică centrală, la propunerea Biroului Politic Central.
    • aprobă Regulamentul de aplicare al Statutului elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut si Regulamente și propus de Biroul Politic Central, Codul Etic propus de Senatul PNL, Regulamentul de organizare și funcționare al filialei teritoriale precum și Regulamentele de organizare și funcționare ale organismelor de conducere și ale structurilor constituite la nivel național;
    • acordă derogări conform prevederilor art.91 aliniatul (4).

    Articolul 73

    1. Biroul Politic Central asigură conducerea partidului între ședințele Consiliului Național Executiv și ale Delegației Permanente și se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Președintelui.
    2. Biroul Politic Central este alcătuit din Președinte, 15 vicepreședinți și 17 Membri, Președintele Fondator 1990 și Președintele de Onoare al Partidului Național Liberal.
    3. La ședințele Biroului Politic Central participă, cu statut de invitat permanent, secretarul general al PNL, trezorierul PNL, președinții celor două Camere ale Parlamentului, liderii grupurilor parlamentare, foștii președinți ai Partidului Național Liberal, Președintele Senatului PNL și Primul Ministru.

    Articolul 74

    Biroul Politic Central are următoarele atribuții:
    • adoptă și urmărește punerea în aplicare a măsurilor de îndeplinire a hotărârilor organismelor de conducere ale partidului la nivel național;
    • coordonează și evaluează modul în care toate filalele teritoriale îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia și programele politice ale PNL;
    • coordonează și evaluează activitatea grupurilor parlamentare și ale parlamentarilor europeni;
    • elaborează și propune Delegației Permanente strategia politică a partidului;
    • negociază înțelegeri politice în limita mandatului aprobat de Delegația Permanentă;
    • propune Delegației Permanente candidatul partidului la funcția de prim ministru;
    • propune Consiliul Național Executiv candidații pentru funcțiile din Guvern și administrația publică centrală;
    • desemnează candidații pentru funcțiile de primari de municipii reședință de județ, primarii de sector ai Municipiului București, Primarul General al Municipiului București, președinții de Consilii Județene în urma consulărilor cu Birourile Politice Teritoriale, respectiv Consiliul de Coordonare al Municipiului București;
    • concepe și propune Consiliului Național Executiv modul de pregătire și desfășurare a campaniilor electorale;
    • monitorizează și evaluează activitatea autorităților publice centrale pe domenii;
    • propune Consiliului Național Executiv candidații pentru alegerile parlamentare pentru filialele care au obținut la ultimele alegeri locale generale rezultate electorale sub media națională a PNL la votul pentru Consiliile Județene și pentru Parlamentul European;
    • propune Consiliului Național Executiv candidații pentru alegerile europene;
    • în situații cu totul deosebite propune Consiliului Național Executiv dizolvarea unui Birou Politic Teritorial sau demiterea Președintelui acestuia și în cazul dizolvării desemnarea unui Birou Politic Teritorial Interimar;
    • convoacă Delegația Permanentă și propune Consiliului Național Executiv ordinea de zi a acesteia;
    • raportează Delegației Permanente activitatea desfășurată și rezultatele ei;
    • aprobă și revocă, la propunerea Președintelui, secretarul general al PNL;
    • aprobă și revocă, la propunerea Președintelui, purtătorul de cuvânt al partidului;
    • aplică și propune sancțiuni membrilor partidului în conformitate cu prevederile Statutului.
    • s) acordă, în situații cu totul deosebite, derogări de vechime pentru candidații de primari de municipiu și președinții de Consilii Județene.

    Articolul 75

    Președintele Partidului Național Liberal este garantul înfăptuirii Programului politic, al respectării și aplicării Statutului și al păstrării idențității, unității și prestigiului partidului.

    Articolul 76

    1. Președintele partidului exercită conducerea și coordonează activitatea organismelor la nivel național, având următoarele atribuții:
      • reprezintă partidul în relațiile oficiale;
      • face declarații în numele partidului;
      • convoacă și prezidează ședințele Biroului Politic Central și prezidează orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;
      • conduce negocierile politice purtate în numele Partidului Național Liberal;
      • sesizează Delegația Permanentă cu privire la luarea unor măsuri disciplinare;
      • numește sau revocă Secretarul General al PNL, cu acordul Biroului Politic Central.
      • numește sau revocă la propunerea Secretarului General, secretarii generali adjuncți.
      • numește sau revocă la propunerea Secretarului General, secretarii executivi și secretarul pentru relațiile internaționale;
      • numește componența Comisiei Permanente pentru Statut și Regulamente;
      • poate să-și aleagă consilieri politici, ale căror funcții și atribuții sunt onorifice;
      • poate invita la ședințele Biroului Politic Central orice persoană;
      • poate invita la ședințele Consiliului Național Executiv anumite persoane să participe la dezbateri, cu aprobarea Consiliului;
      • își poate delega unele competențe potrivit Statutului;
      • stabilește responsabilitățile pe domenii ale vicepreședinților și membrilor Biroului Politic Central.
      • Validează cererile de înscriere în PNL sau de atribuire a calității de membru activ în cazurile deosebite prevăzute de statut.
      • numește sau revocă Trezorierul partidului.
    2. În cazul vacantării funcției de Președinte, responsabilitățile acestei funcții se asigură de către un vicepreședinte ales de către membrii Biroului Politic Central. În situația în care Președintele este în imposibilitatea de a-și exercita din motive obiective și temporare funcția, responsabilitățile acestei funcții se asigură de către un vicepreședinte numit de Președinte.

    Articolul 77

    1. Membrii Biroului Politic Central îndeplinesc responsabilități pe domenii, stabilite de Președintele partidului. 8 dintre vicepreședinți vor avea atribuții de coordonare regională .

    Articolul 78

    Secretarul general răspunde de sistemul informațional și de aparatul de lucru, asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central și filialele teritoriale și asigură gestionarea surselor de finanțare și gestiunea patrimoniului mobil și imobil al partidului.

    Articolul 79

    1. În activitatea sa, Secretarul General este ajutat de secretari generali adjuncți, secretari executivi și de secretarul pentru relațiile internaționale numiți de Președintele PNL la propunerea Secretarului General.
    2. Numărul și atribuțiile secretarilor generali adjuncți și ale secretarilor executivi precum și atribuțiile secretarului pentru relațiile internaționale, se stabilesc printr-un Regulament de organizare și funcționare al Secretariatului General, elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente și aprobat de către Președinte.

    Articolul 80

    1. Secretarul general participă la ședințele Biroului Politic Central cu drept de vot consultativ.
    2. Secretarul general ține evidența, comunică și urmărește îndeplinirea deciziilor Biroului Politic Central.
    3. Secretarul General răspunde de activitatea sa în fața Președintelui, fiind subordonat direct acestuia.

    CAPITOLUL VIII
    ALTE STRUCTURI LA NIVELUL NAȚIONAL

    top

    Articolul 81

    Prin Regulamente de organizare și funcționare se constituie la nivel național următoarele structuri:
    • Senatul partidului;
    • Curtea de Onoare și Arbitraj - COA;
    • Comisia Centrală de Cenzori - CCC;
    • Comisia de Etică;
    • Tineretul Național Liberal - TNL;
    • Organizația Femeilor Liberale - OFL;
    • Cluburile Studențești Liberale - CSL;
    • Liga Aleșilor Locali - LAL;
    • Grupul Parlamentar;
    • Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente;
    • Alte structuri la nivel național pe categorii sociale și profesionale.

    Articolul 82

    1. Senatul partidului este un organism consultativ al Președintelui partidului cu privire la păstrarea și continuarea tradițiilor și la dezvoltarea concepțiilor liberale, precum și la alte probleme de interes și lucrează în conformitate cu Regulamentul elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.
    2. Președintele Senatului partidului este ales de către membrii Senatului, conform Regulamentului propriu.
    3. Senatul partidului elaborează sau modifică Codul Etic, pe care îl supune apoi aprobării Consiliului Național Executiv.

    Articolul 83

    1. Curtea de Onoare și Arbitraj este instanța supremă a partidului având atribuții privind:
      • respectarea prevederilor Statutului și a Codului Etic al PNL;
      • soluționarea contestațiilor privind sancțiunile disciplinare;
      • soluționarea contestațiilor privind învestirea candidaților, alegerile interne, alegerea delegaților la Conferințe sau la Congres;
      • coordonarea activităților Consiliilor Teritoriale de Arbitraj.
      • interpretarea, la solicitarea Președintelui, a Biroului Politic Central sau a Secretarului General a prevederilor Statutului sau a concordanței acestuia cu celelalte regulamente.
    2. Pot fi alese în Curtea de Onoare și Arbitraj membri care au cel puțin 5 ani prezență continuă în partid și care nu fac parte din nici o altă structură de conducere a PNL.
    3. Pot fi alese în Consiliul Teritorial de Arbitraj membri care au cel puțin 2 ani prezență continuă în partid și care nu fac parte din nici o altă structură de conducere a PNL.
    4. Activitatea Curții de Onoare și Arbitraj se desfășoară pe baza Regulamentului elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.
    5. Deciziile Curții de Onoare și Arbitraj, precum și deciziile Consiliilor Teritoriale de Arbitraj rămase definitive sunt obligatorii pentru toți membrii PNL, precum și pentru toate organismele de conducere ale partidului.
    6. Aceste decizii se pun în executare de către organismele de conducere alese ale PNL.

    Articolul 84

    Comisia Centrală de Cenzori are atribuții de verificare a gestiunii partidului și lucrează pe baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 85

    1. Comisia de Etică avizează la cererea Biroului Politic Central asupra candidaturilor propuse pentru alegerile parlamentare, europene și pentru funcțiile în Guvern și în administrația publică centrală.
    2. Comisia de Etică se alcătuiește și funcționează în conformitate cu Regulamentul elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.
    3. Comisia de Etică este numită de Consiliul Național Executiv și se constituie din 11 - 15 membri care au cel puțin 10 ani vechime în PNL și o verticalitate morală ce nu este contestată.

    Articolul 86

    Biroul Permanent Național al Tineretului Național Liberal conduce și coordonează activitatea specifică a structurilor de tineret constituite la nivelul filialelor teritoriale, pe baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    Articolul 87

    1. Regulamentele de organizare și funcționare ale structurilor partidului se elaborează ca proiecte de către Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente și se aprobă de Consiliului Național Executiv.
    2. Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente este numită de către Președintele PNL și are ca atribuție elaborarea tuturor regulamentelor și procedurilor prevăzute de statut pe care le supune aprobării Consiliului Național Executiv, precum și inventarierea propunerilor privind modificări ale statutului și elaborarea proiectelor de modificare ale statutului, pe care le supune aprobării Delegației Permanente și apoi Congresului.

    Articolul 88

    1. Grupul Parlamentar PNL este format din toți deputații și senatorii, membri ai partidului.
    2. Rolul acestuia constă în promovarea politicii partidului în Parlament.
    3. Membrii Grupului Parlamentar nu pot exprima în dezbaterile parlamentare poziții divergente liniei politice a partidului.
    4. Conducerea Grupului este asigurată, alternativ, de la o sesiune parlamentară la alta de liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat.
    5. Grupul Parlamentar se organizează și își desfășoară activitatea, în baza unui Regulament elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, și aprobat de Consiliului Național Executiv.

    CAPITOLUL IX
    PROCEDURA ALEGERILOR ÎN PARTID

    top

    Articolul 89

    Ședințele organismelor de conducere ale partidului la nivel național și al filialelor teritoriale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului membrilor ce le compun.

    Articolul 90

    1. Adunările Generale ale membrilor organizațiilor de la nivelul secțiilor de votare, pe cartier, comunale, orășenești și municipale sunt constituite statutar dacă la ele participă majoritatea simplă a numărului total al membrilor activi aflați în evidență la prima convocare, și cu orice prezență la cea de a doua convocare.
    2. La aceste Adunări Generale au drept de vot doar acei membri activi care au cotizațiile achitate la zi, inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfășoară Adunarea Generală de alegeri.
    3. Data limită pentru comunicarea numărului de membri se stabilește de Biroul Politic Teritorial.

    Articolul 91

    1. Vechimea minimă a unui membru activ necesară pentru a candida într-o structură de conducere a partidului este:
      • de șase luni la nivel local;
      • de un an la nivel județean;
      • de doi ani la nivel național.
    2. Vechimea minimă necesară pentru a candida la alegerile parlamentare sau europene este de doi ani.
    3. În situații deosebite, Biroul Politic Teritorial poate acorda derogări pentru situațiile prevăzute la alin.1 litera a), regula fiind neacordarea de derogări.
    4. În situații deosebite, Consiliul Național Executiv poate acorda derogări pentru situațiile prevăzute la alin.1 litera b) și c) și aliniatul (2), cu excepția candidaților de Primari de Municipiu și Președinde de Consiliu Județean, regula fiind neacordarea de derogări.
    5. În situații deosebite, Biroul Politic Central poate acorda derogări de vechime pentru candidați de Primari de Municipiu și Președinte de Consiliu Județean, regula fiind neacordarea de derogări.
    6. Candidaturile nu sunt acceptate dacă membrii care depun candidaturile nu au achitată cotizația la zi, respectiv inclusiv pe luna anterioară celei în care se desfășoară Adunarea Generală, Conferința sau Congresul de alegeri sau se depun candidaturile pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale.

    Articolul 92

    Candidaturile se depun în original până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinței Teritoriale sau Congresului, la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire.

    Articolul 93

    1. În cadrul organismelor de conducere ale partidului, votul se exprimă deschis sau secret, în conformitate cu prevederile Statutului și ale Legii partidelor politice.
    2. Votul deschis poate fi vot nominal sau prin ridicare de mână.
    3. În cadrul organismelor de conducere, în caz de egalitate de vot, votul președintelui acelui organism este decisiv.

    Articolul 94

    1. În cazul alegerii membrilor tuturor organismelor de conducere, a delegaților la forurile superioare sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este obligatoriu secret.

    Articolul 95

    Hotărârile în cadrul organismelor de conducere se adoptă în prezența a cel puțin jumătate din membrii organismului respectiv, cu majoritatea simplă a numărului voturilor celor prezenți la ședință, cu excepția cazurilor în care Statutul prevede altfel.

    Articolul 96

    1. Membrii organismelor de conducere ale Partidului Național Liberal, la toate nivelurile, se aleg pentru o perioadă de 4 ani, dacă alegerea se face în cadrul unei Adunări Generale Ordinare, unei Conferințe Teritoriale Ordinare sau Congres Ordinar.
    2. Membrii organismelor de conducere ale Partidului Național Liberal, la toate nivelurile, care se aleg într-un Congres Extraordinar, Conferință Teritorială Extraordinară sau Adunare Generală Extraordinară, se aleg pentru perioada care rămâne până la alegerile ce se face încadrul unui Congres Ordinar, une Conferințe Teritoriale Ordinare sau Adunare Generală Ordinară.
    3. Congresul Ordinar care alege conducerea partidului, încheie procedura alegerilor în partid la toate nivelurile.

    Articolul 97

    1. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere de la nivelul secțiilor de votare și de cartier se validează de către Birourile Permanente Locale.
    2. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere la nivel local se validează de către Birourile Politice Teritoriale, cu excepția organizațiilor de la nivelul secțiilor de votare și de cartier.
    3. Rezultatul alegerilor pentru organismele de conducere ale filialelor teritoriale se validează de către Consiliul Național Executiv.
    4. În cazul în care rezultatul alegerilor prevăzute la alin. 1, 2 sau 3 nu este validat, se procedează la noi alegeri.
    5. Preluarea conducerii organizațiilor locale sau a filialelor teritoriale de către organismele nou alese, se face după termenul statutar și regulamentar prevăzut pentru depunerea contestațiilor și validarea alegerilor de către organismele ierarhic superioare abilitate a lua această decizie.

    Articolul 98

    1. Pentru locurile devenite vacante în organismele de conducere, sunt cooptați membri supleanți, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute, în maxim 30 de zile de la vacantarea unui loc, în condițiile prevăzute de prezentul Statut.
    2. Numărul membrilor supleanți din organismele de conducere la nivel local și teritorial va fi de o treime din numărul membrilor respectivului organism de conducere.
    3. În cazul în care numărul locurilor vacante, indiferent de ocuparea ulterioară prin cooptare, depășește jumătate din totalul celor aleși inițial în organismul de conducere, se vor organiza noi Adunări Generale sau Conferințe Teritoriale pentru alegerea Biroului Politic Local sau a Biroului Politic Teritorial, cu excepția funcției de președinte, dacă acesta nu a demisionat.
    4. În cazul în care funcția de președinte al filialei teritoriale este vacantă se organizează alegeri pentru funcția de președinte în termen de 3 luni, cu excepția unei perioade de 3 luni anterioară datei alegerilor europene, parlamentare, locale sau prezidențíale. În această situație funcția de președinte va fi îndeplinită până la alegeri de către un vicepreședinte, desemnat de Biroul Politic Teritorial respectiv.
    5. În cazul în care funcția de președinte al organizației locale este vacantă, interimatul va fi asigurat de vicepreședintele cu cel mai mare număr de voturi. În termen de 3 luni se organizează alegeri pentru funcția de președinte, cu excepția unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor europene, parlamentare, locale sau prezidențíale.
    6. În situațiile prevăzute la alin. 3, până la alegeri conducerea organizației sau a filialei va fi asigurată de un Birou Politic Teritorial Interimar compus din președinte și 10-16 membri dintre care 4-7 vicepreședinți desemnați de președinte, numiți în termen de 15 zile de la vacantarea funcțiilor, de:
      • Delegația Permanentă, pentru Biroul Politic Central pe o perioadă de cel mult 3 luni, cu excepția unei perioade de 6 luni anterioare alegerilor europene, parlamentare, locale și prezidențiale;
      • Consiliul Național Executiv pentru Birourile Politice Teritoriale;
      • Biroul Politic Teritorial pentru Birourile Politice Locale.
    7. Birourile Politice Interimare de la toate nivelele vor organiza alegeri pentru o nouă conducere în termen de cel mult 3 luni de la numire, cu excepția unei perioade de 3 luni anterioare alegerilor europene, parlamentare, locale sau prezidențiale.
    8. Orice Birou Politic interimar trebuie să organizeze alegeri pentru o nouă conducere în termen de maxim 30 de zile de la data desfășurării alegerilor europene, parlamentare, locale sau prezidențiale.
    9. Birourile Politice Interimare de la toate nivelele care nu au reușit să îndeplinească mandatul de organizare de alegeri în termenul de 3 luni de la investire , sau în termenul de maxim 30 de zile de la data desfășurării alegerilor europene, parlamentare, locale sau prezidențiale, se consideră dizolvate de drept.
    10. Președinții Birourilor Politice Interimare dizolvate conform alin.(9), nu pot fi reinvestiți ca președinți sau membri ai unui nou Birou Politic Interimar.
    11. În cazul în care președintele ales nu a demisionat, acesta va exercita funcția de președinte al Biroului Teritorial Interimar.
    12. Din Biroul Teritorial Interimar vor face parte și membrii organismului de conducere aleși inițial care nu au demisionat.
    13. În cazul în care Biroul Politic Central se descompletează, Președintele numește titulari pe locurile rămase vacante din rândul celor 6 supleanți.

    CAPITOLUL X
    PATRIMONIUL ȘI FONDURILE PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL

    top

    Articolul 99

    Partidul Național Liberal poate deține bunuri mobile și imobile care sunt necesare activităților sale specifice.

    Articolul 100

    Sursele de finanțare ale Partidului Național Liberal provin din:
    • cotizațiile membrilor partidului;
    • donații și legate;
    • venituri provenite din activități proprii;
    • subvenții de la bugetul de stat;
    • alte surse, potrivit legii.

    Articolul 101

    Operațiunile de încasări și plăți se efectuează prin conturi în lei și în valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România și se gestionează prin secretari - trezorieri, trezorieri sau mandatari financiari, numiți de către Președinții Birourile Politice Locale, Președinții Birourile Politice Teritoriale respectiv Președintele PNL, cărora le prezintă rapoarte.

    Articolul 102

    1. Membrii partidului plătesc o cotizație lunară al cărei cuantum este stabilit de către Biroul Politic Teritorial.
    2. Biroul Politic Central stabilește o cotizație lunară pentru persoanele alese sau numite în funcțiile de conducere în structurile partidului sau în administrația publică centrală, precum și pentru parlamentari și parlamentarii europeni.
    3. Biroul Politic Central stabilește o contribuție financiară lunară pentru filiale,care va fi calculată funcție de numărul de membri activi raportați.
    4. Biroul Politic Teritorial stabilește o cotizație lunară pentru persoanele alese sau numite în funcții de conducere în administrația publică locală.

    Articolul 103

    1. Membrii Partidului Național Liberal care îndeplinesc funcții de conducere alese în partid nu pot fi remunerați pentru activitatea lor. Funcțiile alese sunt cele prevăzute în componența Birourilor Politice Locale, Birourilor Politice Teritoriale, Biroului Politic Central, Curtea de Onoare și Arbitraj, Comisia Centrală de Cenzori, Consiliul Teritorial de Arbitraj, Comisia Teritorială de Cenzori.
    2. Membrii Partidului Național Liberal care îndeplinesc funcții de conducere alese în organizațiile prevăzute la articole 33, 34, 35, 36 și 37 nu pot fi remunerați pentru activitatea lor în cadrul structurilor de conducere.

    CAPITOLUL XI
    ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII

    top

    Articolul 104

    Partidul Național Liberal își încetează activitatea prin:
    • autodizolvare, hotărâtă de Congres, cu votul a peste două treimi din numărul delegaților;
    • dizolvare, pronunțată pe cale judecătorească și prin hotărârea Curții Constituționale;
    • constatarea încetării existenței sale prin inactivitate, de către Tribunalul București, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare din Legea partidelor politice.

    CAPITOLUL XII
    DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

    top

    Articolul 105

    1. În termen de 20 de zile de la data adoptării prezentului Statut, Consiliul Național Executiv va aproba Regulamentul de aplicare a Statutului elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente.
    2. În termen de 120 de zile de la data adoptării prezentului Statut, Consiliul Național Executiv va aproba toate Regulamentele de organizare și funcționare ale structurilor PNL enumerate la art. 81 din Statut și elaborate de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente.

    Articolul 106

    Hotărârile Congresului, ale Delegației Permanente, ale Consiliului Național Executiv și ale Biroului Politic Central sunt obligatorii pentru toate organismele de conducere și pentru toți membrii Partidului Național Liberal, în condițiile prevăzute de prezentul Statut.

    Articolul 107

    Numărul de membri și structura organismului de conducere la nivel național, teritorial sau local, inclusiv în cadrul Curții de Onoare și Arbitraj, Consiliului Teritorial de Arbitraj, Comisiei Centrale de Cenzori, Comisiei Teritoriale de Cenzori, Tineretului Național Liberal, Organizației Femeilor Liberale și Clubului Studențesc Liberal se modifică potrivit protocoalelor de fuziune sau regrupărilor de forțe politice semnate, după caz, la nivel național, teritorial sau local până la viitorul Congres Ordinar, respectiv viitoarea Conferință a filialei teritoriale sau viitoarea Adunare Generală de alegeri organizate în condițiile prezentului Statut.

    Articolul 108

    La filialele în care, la data Congresului Ordinar, funcționează conduceri interimare, se vor organiza Conferințe Extraordinare sau Ordinare de alegeri, în termen de cel mult 3 luni de la Congresul Ordinar, în baza prevederilor prezentului Statut.

    Articolul 109

    1. Procedurile de organizare ale Congreselor Ordinare ale PNL vor demara după alegerile parlamentare, cu cel puțin 6 luni înaintea datei Congresului Ordinar.
    2. Data convocării Congreselor Ordinare ale PNL stabilită de Delegația Permanentă de după alegerile parlamentare, nu poate depăși data 01 iulie ale anului următor al alegerilor parlamentare.
    3. În primele 3 luni se vor desfășura Adunări Generale de alegeri în toate organizațiile locale, urmând ca, în termen de 3 luni de la finalizarea alegerilor în aceste organizații, să se organizeze Conferințele de alegeri ale tuturor filialelor teritoriale.
    4. Congresul Extraordinar care aprobă prezentul Statut, poate convoca un singur Congres Ordinar în termen de minim 12 ore de la hotărârea de convocare.
    5. Congresul Ordinar astfel convocat, se va desfășura cu aceiași delegați stabiliți pentru Congresul Extraordinar care face convocarea.
    6. Ordinea de zi a Congresului Ordinar convocat în condițiile alin.(1), va fi stabilită prin hotărârea de convocare votată de Congresul Extraordinar.
    7. Depunerea candidaturii pentru funcția de Președinte al PNL precum și lista de membri ai Biroul Politic Central, va fi depusă de candidatul pentru funcția de președinte, la secretariatul general al PNL, cu minim 3 ore înainte de deschiderea lucrărilor Congresului Ordinar convocat în condițiile alin.(1), și va fi însoțită de declarații scrise de acceptare a prezenței pe listă ale membrilor Biroului Politic Central propuși de acesta.

    Articolul 110

    Dispozițiile protocoalelor de alianță încheiate de Partidul Național Liberal sunt obligatorii pentru toți membrii și toate organizațiile acestuia precum și pentru toate persoanele susținute în funcții publice de acesta pe perioada existenței alianței.

    Articolul 111

    Membrii organismelor de conducere care dețin două sau mai multe funcții sau calități oficiale care dau drept de reprezentare în organismul respectiv nu pot delega reprezentarea pentru nici o funcție deținută, cu excepția președinților filialelor teritoriale prezenți în Biroul Politic Central. Președinții TNL, OFL, CSL și LAL, pot fi înlocuiți în caz de neparticipare, la Delegația Permanentă.

    Articolul 112

    Membrii organismelor de conducere care absentează de la întrunirile organismului respectiv nu pot fi înlocuiți, cu excepția celor care reprezintă, în calitate de președinte, organisme de conducere la nivel inferior.

    Articolul 113

    1. Partidul Național Liberal poate avea ca membri sau reprezentanți onorifici cetățeni români cu domiciliul în afara teritoriului României.
    2. Persoanele domiciliate în afara teritoriului României se pot constitui în Cluburi Liberale care vor avea un Regulament de organizare și funcționare elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut și Regulamente, care se înaintează spre aprobare Consiliului Național Executiv, prin intermediul Secretariatului General.
    3. La data intrării în vigoare a prezentului Statut, toți membrii PNL înscriși în bazele de date sunt considerați membri activi.
    4. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului Statut, toți cetățenii care solicită intrarea în rândul membrilor PNL sunt membri simpatizanți, indiferent de data la care s-a depus cererea de înscriere.
    5. În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Statut, filialele vor stabili pe baza criteriilor de la art. 10 și pe baza îndeplinirii obligațiilor de la art. 16 alin. (1) și (2) din Statut, care dintre membri rămân activi și care devin membri simpatizanți.
    6. După perioada prevăzută la alin.(5), filialele vor începe virarea lunară în contul PNL a contribuțiile financiare prevăzute la art. 102 alin.(3).
    7. Filialele și organizațiile PNL care la data intrării în vigoare a prezentului Statut au finalizat procedurile de alegere ale Birourilor Politice Locale sau Teroriale, pot suplimenta componența birourilor politice până la incidența cu actualul număr maxim de membri, prin cooptarea membrilor supleanți rezultați în urma alegerilor din cadrul Adunărilor Generale sau Conferințelor Teritoriale.

    Articolul 114

    Prezentul Statut se completează cu prevederile Legii partidelor politice.