Partidul National Liberal

A. CREAREA UNUI CADRU FAVORABIL MEDIULUI DE AFACERI

1. Menţinerea actualului sistem fiscal. Aceasta înseamnă, în primul rând, menţinerea cotei unice de 16%, care a constituit unul din principalele motoare ale dezvoltării economice în perioada 2005 - 2008, fiind considerată de mediul de afaceri drept cea mai importantă măsură fiscală luată în perioada de tranziţie. Suntem, de asemenea, împotriva creşterii cotei standard de TVA de 19%. Orice majorare de TVA va conduce la scăderea consumului, va pune în pericol atingerea ţintei de inflaţie şi va afecta categoriile cele mai sărace ale populaţiei, aflate deja la limita suportabilităţii;
   
2. Anularea impozitului minim, măsură care a lovit, mai ales, micii întreprinzători, antrenând un mare număr de radieri, lichidări ori suspendări de IMM-uri (aproape 200.000 în 2009);
   
3. Reducerea TVA pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor şi a pieţei imobiliare;
   
4. Reaşezarea redevenţelor şi taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statutui din aceste surse;
   
5. Introducerea taxării inverse pentru produsele agro-alimentare şi pentru lucrările de construcţii - montaj, cu efect în ceea ce priveşte reducerea evaziunii fiscale;
   
6. Reducerea integrală a impozitului pe venit şi a cotelor de contribuţii sociale pentru întreaga perioadă a anului 2010, pentru angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în şomaj. În anul 2011 reducerea cotelor de contribuţii sociale se va situa la un nivel de 50%;
   
7. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă;
   
8. Achitarea obligaţiilor în termen de maxim 30 de zile de la data scadentei, de către toate instituţiile din administraţia centrală şi locală către furnizori. Acest set de măsuri va fi însoţit de un mecanism de compensare în cadrul aceluiaşi buget precum şi de emiterea unui "certificat de garantare" de către instituţiile publice debitoare, pentru asigurarea finanţării de către instituţiile bancare;
   
9. Capitalizarea CEC -BANK, mărind astfel resursele de creditare utilizate la finanţarea cu prioritate a IMM-urilor;
   
10. Capitalizarea EXIMBANK, pentru promovarea exporturilor şi diversificarea instrumentelor de asigurare şi garantare a operaţiunilor de export;
    
11. Capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a IMM - urilor;
    
12. Aplicarea unui program de susţinere a pieţei de capital;
    
13. Instituirea, în colaborare cu Banca Naţională a României, a unui mecanism de atragere, prin sistemul bancar românesc, de linii de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale cu destinaţia creditării întreprinderilor mici şi mijlocii;
    
14. Asumarea angajamentului politic ca totalul cheltuielilor de investiţii să fie mai mare decât deficitul bugetului consolidat. Astfel va exista garanţia că împrumuturile sunt îndreptate exclusiv către investiţii, creând şi resursele de rambursare a lor.
    

• investiţii publice în infrastructură;
• cofinanţarea fondurilor europene;
• parteneriat public privat;
• capitalizarea instituţiilor financiare ale statului, inclusiv a fondurilor de garantare;
• îmbunătăţirea managementului IMM-urilor;
• ajutor de stat pentru mari proiecte investiţionale.

B. REFORMA CHELTUIELILOR PUBLICE

1. Reducerea aparatului birocratic
   • Restructurarea administraţiei publice centrale prin:
     • Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează;
     • Reducerea, în continuare, a numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează ( autorizare, reglementare, control etc.), iar, pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei, şi evitarea conflictului de interese;
     • Unificarea caselor naţionale de asigurări de sănătate (Casa Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Naţională de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi CNAS);
     • Reorganizarea stucturilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional;
     • Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii în domeniul controlului de legalitate.
   • Restructurarea administraţiei publice locale prin:
     • generalizarea standardelor de costuri şi de personal pe baza unor criterii de performanţă şi mărimea unităţii administrativ - teritoriale;
     • desfiinţarea structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele şi direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate şi atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;
     • Utilizarea fondului de rulment al autorităţilor publice locale numai pentru investiţii ( măsura temporară 2010 - 2011).
2. Reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli:
   • Reducerea cu 50% a cheltuielilor prevăzute în legea bugetară cu:
     • Achiziţii de imobile, dotări independente;
     • Elaborarea studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate;
     • Deplasări, detaşări, transferuri;
   • Reducerea cu 25% a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat cu bunuri şi servicii (protocol, carburanţi, poştă, telecomunicaţii)
   • Instituirea prin lege a obligativităţii realizării de către autoritaţile publice locale de investiţii, în primul rând în domenii prioritare (alimentare cu apa, tratarea apelor uzate, canalizare, transport, sănătate şi educaţie); orice investiţie va fi aprobată numai după finalizarea celor din domeniile menţionate (mai ales în situaţiile în care acestea reprezintă angajamente ale României faţă de UE);
   • Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale şi locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cotă parte de finanţare europeană;
   • Organizarea de licitaţii la nivel central pentru obiectivele de investiţii, bunuri şi servicii pentru toate structurile din subordine sau în coordonare, măsură ce va avea ca efect reducerea cu cca 30% a cheltuielilor la nivelului bugetului consolidat;
   • Plata prin card a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poştale;
   • Modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice în ceea ce priveşte:
     • posibilitatea semnării contractelor de achiziţii publice odată cu decizia autoritaţii contractante de atribuire a contractelor (după expirarea termenului legal de contestare şi soluţionarea acestora de către autoritatea contractantă);
     • înfiinţarea, în cadrul Curţilor de Apel, a unor complete de judecată specializate în domeniul achiziţiilor publice, sprijinite de un corp de experţi acreditaţi în domeniul achiziţiilor publice; instituirea unui sistem de amenzi aplicabile autorităţilor contractante în cazul în care decizia acestora se invalidează de către instanţă;
     • în vederea eliminării ofertelor sub/supraevaluate, stabilirea şi impunerea unui algoritm de eliminare a preţurilor neobişnuit de scăzute/mari;
     • definirea clară a modului în care se pot modifica contractele de achiziţii.
3. Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribuţiilor sale şi transferarea acestora către mediul privat prin:
   • Scoaterea din sfera de cuprindere bugetară a unor instituţii de autorizare şi certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare;
   • Crearea Camerelor agricole şi transferarea atribuţiilor specifice ale statului către acestea;
   • Stimularea privatizării în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea.

C. CREŞTEREA VENITURILOR BUGETARE ŞI REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE

1. Introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îşi plătesc taxele la termen;
2. Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale, către Bugetul General Consolidat la 0,02% pe zi, corelat cu nivelul anual al dobânzii de referinţă al Băncii Naţionale a României;
3. Continuarea procesului de informatizare al ANAF şi finalizarea centralizării bazelor de date şi interconectarea sistemelor IT cu cele ale caselor de asigurări sociale (pensii şi sănătate);
4. Reforma structurilor de control şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), prin unificarea acestora într-o singură structură de control antifraudă, eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei fiscale;
5. Utilizarea brigăzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce priveşte operaţiunile de import intracomunitar cu bunuri;
6. Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;
7. Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale, precum şi implementarea declaraţiei unice.

D. EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT ŞI CONTROL PENTRU CREŞTEREA ABSORBŢIEI FONDURILOR EUROPENE, PRIN:

• externalizarea unor funcţii atribuite în prezent administraţiei publice centrale, în baza prevederilor actelor normative europene (ex. funcţia de plată);
• asigurarea transferului de fonduri în mod direct, de la nivel central către contractori, evitând astfel un circuit financiar prelungit;
• acordarea avansului pentru IMM-uri şi autorităti publice locale se va realiza fără obligaţia prezentării garanţiei de avans, dar cu obligaţia efectuării plăţilor din contul de avans doar pentru facturi aferente proiectului aprobat;
• verificările cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza după efectuarea integrală a plăţilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;
• fondurile europene se vor derula fie prin trezoreria statului, fie prin bănci comerciale (la dobânda de piaţă), şi nu prin Banca Naţională a României;
• realizarea de analize economico-financiare pentru proiectele publice de investiţii şi acordarea contribuţiei bugetului de stat, în completare, în funcţie de capacitatea de cofinanţare a beneficiarului final;
• posibilitatea acordării unui bonus financiar (creşterea contribuţiei publice naţionale) pentru situaţiile în care proiectele europene sunt finalizate în avans faţă de termenele contractuale.